Sectorul logistic din Sibiu pariază totul pe o autostradă care încă nu a sosit: ce înseamnă asta pentru recrutare în 2026

Județul Sibiu operează spații moderne de depozitare la un grad de ocupare de 96%. Dezvoltatorii au obținut autorizații pentru încă 95.000 de metri pătrați de spațiu speculativ de-a lungul coridorului Șelimbăr. Ratele de pre-închiriere pentru livrările din 2026 depășesc normele istorice. Iar singurul element de infrastructură care justifică toate aceste investiții — autostrada A1 Sibiu–Pitești — rămâne nefinalizat pe cel mai critic tronson montan.

Aceasta este tensiunea care definește recrutarea de executivi în logistică la Sibiu în 2026. Piața a inclus deja în calcule finalizarea autostrăzii, deși rapoartele de inginerie o semnalează în continuare ca fiind geologic incertă. Deciziile imobiliare, planurile de personal și extinderile de flotă sunt toate calibrate în jurul unui coridor care ar reduce timpul de tranzit către București de la 4,5 ore la 2,5 ore și ar conecta direct Sibiul la Coridorul IV al rețelei TEN-T. Dacă autostrada se deschide conform calendarului, Sibiul devine unul dintre cele mai strategic poziționate hub-uri de distribuție din România. Dacă nu, regiunea se confruntă cu un al doilea an de capacitate blocată, costuri crescute pentru ultima milă și o piață a talentelor deja împinsă la limită de cererea din producția auto.

Ceea ce urmează este o analiză structurată a forțelor care modelează sectorul logistic din Sibiu, a angajatorilor care generează aceste forțe și a aspectelor pe care liderii seniori trebuie să le înțeleagă înainte de a se angaja în recrutare, extindere sau investiții pe această piață.

Piața logistică din Sibiu în 2026: construită pe cererea din automotive, nu pe transportul aerian de marfă

Narațiunea convențională despre Producție leagă creșterea orașului de aeroportul său internațional și de poziționarea sa centrală în România. Realitatea este mai specifică și mai fragilă decât sugerează această interpretare.

Aeroportul Internațional Sibiu a procesat aproximativ 3.400 de tone de marfă în 2023. Această cifră reprezintă mai puțin de 1,5% din volumul total de transport aerian de marfă al României. Niciun integrator major nu operează un hub de sortare la SBZ. DHL, FedEx și UPS își transferă toate volumele din Sibiu către București Otopeni sau Cluj pentru încărcarea pe curse internaționale. Aeroportul funcționează ca infrastructură de pasageri. Cei 2,1 milioane de pasageri din 2024 îl fac relevant la nivel regional. Volumul său de cargo îl face însă irelevant din punct de vedere logistic pentru planificarea distribuției.

Ceea ce alimentează în realitate economia logistică a Sibiului este clusterul automotive. Continental Automotive Systems are peste 3.800 de angajați. Bosch operează facilități de producție și logistică cu depozitare dedicată just-in-secvență. Împreună, acești doi angajatori-ancoră consumă între 40 și 45% din forța de muncă logistică a județului. Operatorii logistici independenți terți din piață — DHL Supply Chain, DB Schenker, Kuehne+Nagel și Raben Romania — există în principal ca furnizori de logistică contractuală pentru acești OEM, nu ca afaceri generale de distribuție.

Paradoxul gradului de ocupare de 96%

La finalul lui 2024, județul Sibiu deținea aproximativ 285.000 de metri pătrați de stoc modern de depozitare, conform CBRE Romania Industrial and Logistics Market Report. Rata de neocupare era sub 4%. CTPark Sibiu și East Park Sibiu domină oferta de nivel instituțional, oferind facilități de Clasa A cu acces direct la coridorul DN7/E81.

Paradoxul este simplu. Gradul de ocupare este la capacitate maximă, deși infrastructura care conectează Sibiul la cea mai mare piață a sa — Bucureștiul — rămâne fragmentată. Conectivitatea last-mile prin coridorul DN14 către Mediaș și prin DN1 către Brașov adaugă între 18 și 25% la variațiile timpilor de livrare în perioadele de vârf ale recoltelor agricole. Companiile absorb aceste costuri pentru că proximitatea față de Continental și Bosch valorează mai mult decât accesul rutier eficient către București. Forța gravitațională a clusterului automotive depășește constrângerile de infrastructură.

Acest lucru transmite un mesaj important liderilor de recrutare. Piața talentelor din logistică din Sibiu nu este o piață generală de distribuție. Este o piață de logistică automotive peste care se suprapune un strat subțire de activitate FMCG și farmaceutică. Fiecare decizie de recrutare de pe această piață concurează, direct sau indirect, cu Continental și Bosch pentru aceeași rezervă finită de profesioniști calificați.

Autostrada A1: un factor de risc binar pentru fiecare plan de recrutare

Autostrada A1 Sibiu–Pitești nu este un proiect de infrastructură de fundal. Este variabila unică ce va determina dacă sectorul logistic din Sibiu se extinde semnificativ sau stagnează la nivelul actual, captiv pieței automotive.

Ținta actuală a guvernului indică operarea integrală în T4 2026. Segmentele Sibiu–Boița și Tigveni–Curtea de Argeș sunt operaționale. Lotul 5, tronsonul montan median prin Carpați, se confruntă cu instabilități geologice care au împins deja calendarul de două ori, potrivit actualizării de monitorizare din decembrie 2024 a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții estimează că fiecare an de întârziere pe loturile 4 și 5 costă economia regională €140 milioane în eficiență logistică pierdută și transporturi deviate.

Ce ar debloca finalizarea

Dacă autostrada se deschide conform calendarului, Sibiul obține acces direct la Coridorul IV al rețelei TEN-T. Timpul de tranzit către București scade de la 4,5 ore la 2,5 ore. Conducta de depozitare speculativă — 95.000 de metri pătrați deja autorizați de CTP și VGP în coridorul Șelimbăr — devine imediat viabil pentru chiriașii care au nevoie de acces la piața Bucureștiului. Hub-ul bimodal feroviar-rutier propus lângă Copșa Mică, finanțat prin alocarea de €78 milioane din PNRR pentru terminale intermodale în centrul României, își capătă coridorul de alimentare.

Pentru liderii de recrutare, finalizarea înseamnă o creștere rapidă a cerințelor de personal în toate funcțiile logistice. Forța de muncă actuală, calibrată pentru a deservi o piață de logistică contractuală automotive, ar trebui să absoarbă distribuție generală, cross-docking pentru transportul rutier de marfă din UE și, potențial, primele etape ale operațiunilor cargo ale aeroportului SBZ. Conducta de talente, care abia deservește cererea actuală, s-ar confrunta cu un nivel complet diferit de presiune.

Ce ar însemna o întârziere continuă

Dacă lotul 5 se amână până în 2027 — scenariul negativ care rămâne realist — cei 95.000 de metri pătrați de depozitare speculativă rămân goi sau atrag chiriași la chirii reduse. Terminalul intermodal Copșa Mică își pierde logica economică. Iar piața talentelor, în mod paradoxal, nu se relaxează. Se tensionează și mai mult, deoarece angajatorii auto existenți au în continuare nevoie de aceiași oameni, iar ineficiențele operaționale generate de accesul rutier fragmentat cresc complexitatea și, implicit, nivelul de senioritate necesar pentru fiecare rol de management logistic.

Aceasta este concluzia analitică pe care datele o susțin fără a o formula explicit: întârzierea autostrăzii nu a redus cererea de talent senior în logistică la Sibiu. A crescut-o. Timpii de tranzit mai lungi, variațiile mai mari ale livrărilor și opțiunile limitate de rutare necesită manageri mai experimentați, nu mai puțini. Companiile care au planificat pentru un mediu operațional mai simplu, conectat prin autostradă, operează în schimb într-un mediu mai complex. Această complexitate cere exact tipul de directori de operațiuni și planificatori de supply chain cu experiență pe care piața locală nu îi poate genera.

Matematica talentului: de ce ratele de posturi vacante din logistica sibiană ar trebui să alarmeze orice lider de recrutare

Anunțurile de angajare în logistică din România au crescut cu 34% de la an la an în Q3 2024, potrivit BestJobs Romania Labor Market Index. Județul Sibiu a reprezentat 12% din posturile vacante naționale din logistică, deși deține doar 4% din populație. Acest raport de concentrare — de trei ori peste ceea ce ar sugera ponderea populației — cuantifică amploarea presiunii cererii locale.

Raportul dintre postări și candidați face imaginea și mai clară. Pentru rolurile manageriale din logistică în Sibiu, raportul este de 8,3 la 1. Pentru rolurile operaționale de depozit, 4,1 la 1. Cifrele echivalente pentru București sunt 3,2 la 1 și respectiv 1,8 la 1, conform analizei eJobs Romania din octombrie 2024. La Sibiu nu este doar mai greu să recrutezi decât pe alte piețe din România. Este de aproximativ 2,5 ori mai greu la nivel managerial.

Rolurile care se blochează

Trei categorii de roluri prezintă cele mai acute dificultăți. Managerii de operațiuni de depozit cu experiență în implementarea WMS, în special SAP EWM sau Oracle WMS, înregistrează de regulă o persistență a postului vacant de 90 până la 120 de zile. Media națională pentru rolurile de management logistic este de 45 de zile. Diferența nu este un inconvenient marginal. Reprezintă două până la trei luni în care o facilitate funcționează sub nivelul optim de throughput, gestionată de cineva promovat temporar dintr-o poziție mai junior, cu erorile și ineficiențele cumulative pe care această configurație le produce.

Șoferii HGV cu Categoria CE și certificare ADR se confruntă cu o penurie națională pe care International Road Transport Union a estimat-o la aproximativ 42.000 de șoferi în raportul său din 2023. Expunerea Sibiului este disproporționată, deoarece rutele sale transfrontaliere către Germania și Italia necesită exact șoferii certificați ADR, capabili să lucreze în mai multe limbi, care sunt cei mai căutați în întreaga UE.

Planificatorii de lanț de aprovizionare cu cunoștințe automotive just-in-sequence reprezintă al treilea deficit critic. Conform Michael Page Romania Supply Chain and Procurement Report pentru 2024, 60% dintre căutările pentru roluri de planificare JIS care necesită certificare Lean Six Sigma Green Belt nu reușesc să genereze candidați locali calificați. Acestea nu sunt poziții de nivel entry-level. Sunt specialiști aflați la mijlocul carierei, a căror absență perturbă direct programele de producție ale Continental și Bosch.

Cei 80% ascunși de candidați pasivi de pe această piață nu sunt doar pasivi. Mulți sunt legați contractual prin aranjamente multianuale cu angajatorii-ancoră din automotive, ceea ce face ca abordările convenționale de recrutare de executivi să fie insuficiente.

Compensația: discountul care împinge talentul în afara pieței

Structura de compensație din logistica sibiană funcționează într-o ierarhie specifică pe care liderii de recrutare trebuie să o înțeleagă înainte de a stabili așteptările privind pachetul salarial.

La nivel executiv, directorii de operațiuni din companiile regionale 3PL câștigă între €65.000 și €95.000 salariu de bază, iar planurile de stimulente pe termen lung din corporațiile multinaționale împing compensația totală la €110.000 până la €140.000, potrivit raportului de compensație Pedersen and Partners Romania pentru 2024. Directorii de lanț de aprovizionare din sectorul automotive OEM câștigă între €75.000 și €110.000 bază, Continental și Bosch plătind în quartila superioară — €95.000 până la €120.000 incluzând componente de acțiuni. Directorii generali ai parcurilor logistice sau ai dezvoltatorilor, de regulă pe pachete de expatriați la CTP sau VGP, câștigă între €80.000 și €115.000 bază.

La nivelul specialiștilor seniori, managerii de operațiuni logistice câștigă între €32.000 și €48.000. Planificatorii seniori de lanț de aprovizionare cu specializare în automotive câștigă între €28.000 și €42.000, cu o primă de 18 până la 22% față de rolurile logistice generale. Managerii de flotă responsabili de peste 50 de vehicule câștigă între €30.000 și €45.000, plus bonusuri de performanță legate de ținte de reducere a cheltuielilor operaționale.

Problema discountului competitiv

Aceste cifre au nevoie de context. Conform Studiului Mercer Romania privind Remunerația Totală pentru 2024, salariile executive din logistică în Sibiu se tranzacționează cu un discount de 12 până la 15% față de rolurile echivalente din București și cu un discount de 20 până la 25% față de Varșovia sau Praga. Sibiu comandă într-adevăr o primă de 5 până la 8% față de Cluj-Napoca, determinată de densitatea sectorului automotive, dar această primă oferă puțin confort atunci când concurența pentru talent operează la scară națională și internațională.

Adevărata pierdere de talent nu se îndreaptă către București. Se îndreaptă către Europa de Vest. Barometrul PwC Romania privind Resursele Umane pentru 2024 a constatat că 35 până la 40% dintre demisiile managerilor din logistică din Sibiu au invocat relocarea către Timișoara sau către țări din vestul UE drept motiv al plecării. Germania și Țările de Jos oferă de 3 până la 4 ori salariul net după ajustarea fiscală. Un manager de operațiuni de depozit care câștigă 40.000 EUR brut în Sibiu poate câștiga 55.000 EUR în Timișoara, cu o conectivitate mai bună prin autostradă, sau peste 120.000 EUR în Țările de Jos, cu o putere de cumpărare ajustată la costul vieții comparabilă.000 brut în Sibiu poate câștiga €55.000 până la €65.000 în Timișoara, cu o conectivitate mai bună prin autostradă, sau peste €120.000 în Țările de Jos, cu o putere de cumpărare ajustată la costul vieții comparabilă.

Pentru liderii de recrutare care încearcă să negocieze oferte competitiveimplicația este că salariul singur nu va acoperi diferența. Pachetul trebuie să includă trasee de progresie, extinderea responsabilităților corelată cu creșterea permisă de autostradă și, în multe cazuri, garanții explicite privind dezvoltarea rolului pe măsură ce piața se extinde.

Orașele concurente: unde pleacă talentul din Sibiu

Piața talentelor logistice din Sibiu nu există în izolare. Se află într-o rază de 200 de kilometri care include trei piețe ce recrutează activ aceiași profesioniști, fiecare cu avantaje specifice pe care Sibiul nu le poate egala în prezent.

Timișoara, la 250 de kilometri vest, oferă prime salariale de 15 până la 20% pentru roluri logistice echivalente și o conexiune complet operațională la autostrada A1 către Ungaria și Belgrad, conform Analizei Regionale a Diferențelor Salariale Hays România pentru 2024. Găzduiește rețeaua de îndeplinire a comenzilor Amazon din România și o capacitate mai mare de cargo aerian la Aeroportul Traian Vuia. Managerii seniori de supply chain cu competențe lingvistice pentru UE — în special germană și italiană — gravitează către Timișoara deoarece aceasta oferă progresie mai rapidă către roluri regionale EMEA. Orașul recrutează exact profilul bilingv, cu experiență în automotive, de care Sibiul are cea mai mare nevoie.

Cluj-Napoca concurează în mod specific pentru rolurile hibride dintre logistică și tehnologie. Specialiștii în implementare WMS, analiștii de date din supply chain și arhitecții IT pentru logistică găsesc salarii cu 25 până la 30% mai mari în piața logistică adiacentă technologiei din Cluj, conform Raportului privind Mobilitatea Talantelor Cluj IT Cluster pentru 2024. Avantajele orașului în materie de calitate a vieții atrag profesioniști mai tineri care altfel ar putea accepta poziții în Sibiu.

Bucureștiul operează la un nivel complet diferit. Compensația în logistică la nivel C-suite este de 1,4 până la 1,6 ori peste nivelurile din Sibiu. Aeroportul Henri Coandă procesează anual peste 65.000 de tone de marfă, comparativ cu 3.400 de tone în Sibiu, ceea ce înseamnă că fiecare specialist în transport aerian de marfă cu ambiții de carieră ajunge în capitală. Forța de atracție a Bucureștiului asupra talentului C-level este practic irezistibilă la nivelurile actuale de compensație din Sibiu.

Efectul cumulativ al acestor trei canale de pierdere înseamnă că Talent Mapping-ul pe piața logistică din Sibiu trebuie să se extindă mult dincolo de granița județului. Pool-ul viabil de candidați pentru orice rol logistic senior în Sibiu include profesioniști aflați în prezent în Timișoara, Cluj și București, care ar putea accepta o relocare pentru combinația potrivită de responsabilitate, compensație și traiectorie de creștere legată de finalizarea autostrăzii.

Presiunea de reglementare: costurile care comprimă bugetele de recrutare

Două evoluții de reglementare remodelează economia operațională a sectorului logistic din Sibiu în moduri care afectează direct capacitatea de recrutare și bugetele de compensație.

Pachetul de Mobilitate al UE, aflat acum în aplicare strictă, impune limite de cabotaj și cerințe de întoarcere obligatorie la baza de origine la fiecare patru săptămâni pentru șoferi. Pentru transportatorii români care operează din Sibiu pe rute interne și transfrontaliere, acest lucru crește costurile de cursă fără încărcătură și comprimă marjele pe care companiile 3PL le folosesc pentru a finanța salariile de management și pachetele de retenție. Actualizarea ARILOG privind reglementările din decembrie 2024 a documentat impactul asupra marjelor ca fiind suficient de semnificativ pentru a forța operatorii mai mici să se consolideze sau să iasă din piață — reducând numărul angajatorilor care concurează pentru talent logistic, dar diminuând și capacitatea totală de angajare.

Directiva privind Driver CPC, care impune 35 de ore de formare periodică la fiecare cinci ani, accelerează ieșirea din piață a șoferilor mai în vârstă care aleg pensionarea în locul recertificării. Aceasta nu este o problemă specifică Sibiului. Datele IRU privind lipsa de șoferi arată acest tipar în întreaga Europă. Însă în Sibiu, unde penuria de șoferi HGV depășește deja mediile naționale, iar șoferii certificați ADR sunt esențiali pentru lanțurile de aprovizionare cu substanțe chimice din automotive, fiecare pensionare creează un post vacant care necesită mai mult timp pentru a fi ocupat decât poate produce pipeline-ul de formare.

Pentru liderii de recrutare care iau în calcul costul unei recrutări executive eșuate sau întârziate în acest mediu, stratul de reglementare adaugă o dimensiune de risc care nu exista acum trei ani. Un manager de flotă și transport care înțelege conformitatea cu Pachetul de Mobilitate al UE, programarea Driver CPC și reglementarea tahografelor este considerabil mai greu de găsit decât ar fi fost același rol în 2022.

Ce le spun datele liderilor de recrutare despre căutarea pe această piață

Imaginea de ansamblu a sectorului logistic din Sibiu prezintă o provocare specifică, pentru care metodele convenționale de search sunt slab pregătite. Raportul de 8,3 la 1 între posturi vacante și candidați pentru rolurile manageriale înseamnă că publicarea de anunțuri, chiar și pe platforme specializate, ajunge doar la mica minoritate de profesioniști care caută activ. Într-o piață în care cei doi angajatori dominanți — Continental și Bosch — își rețin forța de muncă prin pachete competitive și structuri de carieră bine integrate, marea majoritate a candidaților calificați nu caută. Performează bine în roluri pe care nu au niciun motiv imediat să le părăsească.

De ce abordările convenționale eșuează aici

Un Retained Search standard care se bazează pe publicitate și explorarea bazelor de date va ajunge la fracțiunea activă a pieței. În logistica din Sibiu, această fracțiune este suficient de mică încât majoritatea listelor scurte vor conține aceiași patru sau cinci candidați pe care fiecare alt angajator i-a abordat deja. Dinamica dintre aplicarea directă și headhunter este deosebit de evidentă într-o piață atât de concentrată. Când doi angajatori-ancoră dețin 40 până la 45% din bazinul de forță de muncă, candidații de care aveți nevoie sunt identificabili, dar nu sunt accesibili prin canale inbound.

Metodologia de headhunting necesară pentru rolurile logistice din Sibiu trebuie să funcționeze simultan pe două direcții. În primul rând, identificarea și abordarea directă a candidaților pasivi din clusterul automotive local, ceea ce necesită o cunoaștere granulară a poziționării fiecăruia și a factorilor care i-ar putea determina să se miște. În al doilea rând, țintirea pentru relocare din Timișoara, Cluj și București, ceea ce necesită o propunere credibilă construită în jurul traiectoriei de creștere permise de autostradă.

Abordarea KiTalent pentru acest tip de piață combină AI și Tehnologie cu interacțiune directă cu candidații, livrând candidați pregătiți pentru interviu în 7 până la 10 zile. Într-o piață în care 60% dintre căutările de specialiști nu reușesc să genereze candidați locali calificați, diferența dintre o căutare care ajunge la cei 80% candidați pasivi și una care nu ajunge este diferența dintre ocuparea rolului și pierderea încă unui trimestru din cauza vacanței postului.

Pentru organizațiile care recrutează directori de supply chain, directori de operațiuni sau lideri de fleet management pe piața logistică din Sibiu — unde bazinul de candidați este captiv a doi angajatori-ancoră din automotive, iar presiunea competitivă vine simultan din trei orașe mai mari — începeți o conversație cu echipa noastră de Executive Search despre modul în care o abordare directă de căutare ajunge la candidații pe care platformele de joburi ale acestei piețe nu îi pot atinge.

Întrebări frecvente

Care este salariul mediu pentru un director de operațiuni logistice în Sibiu în 2026?

Directorii de operațiuni din companiile regionale 3PL din Sibiu câștigă între €65.000 și €95.000 salariu de bază. În corporațiile multinaționale, planurile de stimulente pe termen lung duc compensația totală la €110.000 până la €140.000. Aceste cifre reprezintă un discount de 12 până la 15% față de București și de 20 până la 25% față de Varșovia sau Praga, dar o primă de 5 până la 8% față de Cluj-Napoca. Directorii de supply chain din OEM automotive câștigă între €75.000 și €110.000 bază, Continental și Bosch plătind în quartila superioară. Pentru analiză comparativă de piață detaliată în sectoarele logistic și manufacturier, firmele specializate de Executive Search pot furniza date actuale de poziționare.

De ce este atât de greu să recrutezi manageri de logistică în Sibiu?

Piața forței de muncă logistice din Sibiu este dominată de doi angajatori-ancoră din automotive — Continental și Bosch — care consumă 40 până la 45% din forța de muncă logistică a județului. Raportul dintre posturi vacante și candidați pentru rolurile manageriale din logistică este de 8,3 la 1, aproximativ de 2,5 ori mai mare decât echivalentul din București. Managerii de operațiuni de depozit cu experiență WMS au nevoie de 90 până la 120 de zile pentru a fi recrutați, față de o medie națională de 45 de zile. În plus, 35 până la 40% dintre demisiile managerilor din logistică invocă relocarea către Timișoara sau piețe vest-europene, unde salariile sunt semnificativ mai mari.

Cum va afecta finalizarea autostrăzii A1 sectorul logistic din Sibiu?

Operarea integrală a autostrăzii A1 Sibiu–Pitești ar reduce timpul de tranzit către București de la 4,5 ore la 2,5 ore și ar conecta Sibiul la rețeaua TEN-T Coridorul IV. Se așteaptă ca acest lucru să declanșeze o dezvoltare semnificativă a depozitării, cu 95.000 de metri pătrați deja autorizați. Ținta actuală a guvernului este T4 2026, dar provocările geologice din secțiunea carpatică creează risc de întârziere până în 2027. Fiecare an de întârziere costă economia regională aproximativ 140 de milioane de euro în eficiență logistică pierdută.

Care sunt cele mai greu de ocupat roluri logistice în regiunea Sibiu din România?

Trei categorii de roluri prezintă cele mai acute penurii. Managerii de operațiuni de depozit cu expertiză în SAP EWM sau Oracle WMS înregistrează durate ale posturilor vacante de 90 până la 120 de zile. Șoferii de camioane grele (HGV) cu Categoria CE și certificare ADR se confruntă cu o penurie națională de aproximativ 42.000 de șoferi. Planificatorii de lanț de aprovizionare (supply chain) cu cunoștințe automotive just-in-sequence și certificare Lean Six Sigma văd cum 60% dintre căutări nu reușesc să genereze candidați locali calificați. Metodologia de Executive Search a KiTalent abordează aceste deficite prin identificarea candidaților pasivi într-o rază geografică mai largă decât poate acoperi publicitatea convențională de joburi.

**Cum se compară Sibiul cu Timișoara și Cluj-Napoca pentru recrutarea în logistică?Timișoara oferă prime salariale de 15 până la 20% față de Sibiu pentru roluri logistice echivalente, conectivitate superioară prin autostradă și progresie mai rapidă către poziții la nivel EMEA. Cluj-Napoca plătește cu 25 până la 30% mai mult pentru rolurile hibride dintre logistică și tehnologie, în special implementare WMS și analiză supply chain. Compensația din București este de 1,4 până la 1,6 ori peste nivelurile din Sibiu la nivel C-suite. Avantajul Sibiului este densitatea clusterului automotive, care creează cerere de nișă și o primă de 5 până la 8% față de Cluj pentru rolurile logistice pure. O recrutare eficientă în Sibiu necesită sourcing în toate cele trei orașe concurente.

Este aeroportul din Sibiu important pentru operațiunile de logistică și distribuție?Aeroportul Internațional Sibiu a procesat aproximativ 3.400 de tone de marfă în 2023, mai puțin de 1,5% din volumul de transport aerian de marfă al României. Niciun integrator major nu operează un hub de sortare la SBZ. Marfa este transportată fie ca belly-hold freight pe aeronave de pasageri, fie pe camion către București sau Cluj pentru încărcarea pe curse internaționale. Investițiile planificate includ o platformă cargo și extinderea pistei, dar proiecțiile estimează doar 5.000 până la 6.000 de tone până în 2026, insuficient pentru rute dedicate de cargo aerian. Transportul rutier de marfă reprezintă peste 98% din ponderea modală a bunurilor care au originea în județul Sibiu, ceea ce face ca conectivitatea prin autostradă să fie mult mai importantă decât dezvoltarea aeroportului pentru strategia de distribuție.